• Rucsacurile moderne au cadrul in interiorul rucsacului (cu una sau mai multe bare de aluminiu). Fie esti catarator, schior sau excursionist acest tip de rigidizare te ajuta sa-ti mentii mai usor echilibrul pe suprafete accidentate.
• Pentru excursii, ture de o noapte este suficient sa ai un rucsac de 30-40 litrii, dar pentru o tura de 3 trei zile deja ai nevoie de un rucsac cu capacitatea de 40-50 litrii. Unele modele pot ajunge la 100 litrii. Ai grija insa ca de regula cu cat este mai mare rucsacul, cu atit cari mai mult. Alegerea marimii rucsacului este foarte importanta.

• Flexibilitate - Barele interioare confera interiorului rucsacului o soliditate, astfel rucsacul se adapteaza mai usor la miscarea corpului, ceea ce confera, drumetului, cataratorului sau schiorului o usurinta in deplasare.
• Echilibru - Acesti rucsaci inbratiseaza corpul, astfel greutatea transportata ajungand mai aproape de centrul tau gravitional, astfel in caz de nevoie (ex. cand treci prin teren accidentat) te ajuta la mentinerea echilibrului.
• Stabilitate - Aceste rucsacuri sunt dotate cu chingi de compresie, cu ajutorul carora bagajul poate fi compresat, sau diferite obiecte pot fi fixate, astfel rucsacul nu are o viata independenta, oferind purtatorului o stabilitate buna (nu iti pierzi echilibrul) si in situatii extreme.
• Libertatea de miscare - Datorita rigidizarii interioare forma rucsacului este de obicei mai ingusta, cea ce face posibil libera miscare a mainilor, motiv intemeiat pentru care acesti rucsaci sunt populari in randul cataratorilor si schiorilor. Acest profil ingust are un mare avantaj si pentru excursionisti, cind trec printr-un loc ingust sau prin tufisuri.
• Posibilitatea de reglare - Rigidizarea interioara (impreuna cu chingile de umar si sold) sunt sisteme suspendate, si astfel sunt mai usor de reglate, decat in cazul rucsacilor clasice.

• 25-30 litrii: este ideal pentru ture de una sau doua zile, in special vara, cand nu avem nevoie de echipament sofisticat
• 30-50 litrii: este marimea ideala pentru ture de doua, trei zile.
• 60-80 litrii: este folosit pentru ture mai lungi. Atentie de regula cu cat este mai mare rucsacul cu atat cari mai mult.

• Indiferent de conditiile de drum pune lucrurile cele mai grele cat mai aproape de spate.
• Pe teren usor pune lucrurile grele cat mai sus in rucsac. Astfel greutatea sa cada pe sold, partea corpului care suporta cel mai bine greutatea.
• Pe teren accidentat inpacheteaza invers, lucurile grele punele cat mai jos, astfel centrul gravitational al corpului e mai jos, iar acest lucru iti confera stabilitate.
• Intotdeauna in partea inferioara a rucsacului puneti sacul de dormit, langa el puneti toate acele lucruri de care crezi ca ai nevoie doar la dormit.
• Strange cat mai bine chingiile de pe rucsac, pentru ca rucsacul sa fie cat mai stabil.

• Fa o lista cu lucrurile de care vei avea nevoie;
• Inainte de pornire consultati lista, sa ai toate lucrurile necesare la tine;
• Verificati echipamentul vechi inainte de impachetare sa vezi daca mai e functionabil;
• Impacheteazati rucsacul cu o zi inainte de pornire, sau fa o impachetare proba cu cateva zile inainte de pornire, daca totusi iti lipseste ceva e bine sa-ti dai seama din timp.

• Nu depozitati rucsacul  in stare murdara (plin de noroi), prevenind astfel deteriorarea prematura al  materialului .
• Spalarea rucsacul se recomanda cu apa calda de maxim 30 grade Celsius.
• Curaţati rucsacul cu carpa umeda inainte de depozitare, dar niciodata sa nu depozitaţi rucsacul in stare umeda, pentru a evita aparitia mucegaiului.
• Depozitati rucsacul doar in locuri ferite de umezeala.

• În special pentru ce ai de gând să foloseţi rucsacul (ex. scoală, excursii, căţărat, alpinism, mountain biking, schiat, etc.).
• Dacă vei folosii rucsacul atât pentru excursii cât şi pentru scoală, atunci alege un rucsac mai spaţios, cu cel puţin 2 compartimente.
• Dacă vei folosii rucsacul în special pentru ture, căţărat, mountai biking, schiat atunci alege un rucsac cu un profil mai îngust.

• Chingi de compresie laterale;
• Chingă pentru frâgie, carabiniere;
• Chingă pentru pioleţi;
• Pernă de şold.

• Chingi de compresie laterale;
• Suport lateral pentru schii;
• Pernă de şold.

• In ce locuri ai de gand sa-l folosesti (la munte, la mare sau poate la Polul Nord)?
• In ce anotimp ai de gand sa-l folosesti?
• In ce conditii de temperatura si vreme?

• Incerca sa evaluezi temperatura de noapte. Majoritatea excursionistilor care prefera excursiile de vara dorm in conditii de temperatura de –5 si +10 grade. Asta insa difera in functie de clima, anotimp, si inaltime.
• Ia in considerare obiceiurile tale, daca preferi sa dorm in caldura sau in racoare.
• Nu uita ca intervalele de confort de temperatura propuse de producatori sunt doar informative, compara-le cu intervalele pe care ti-le consideri potrivite, pentru ati alege modelul ideal.

• sac de vara/-3 , -5 grade Celsius
• sac de 3 sezoane/-10 grade
• sac de iarna/-15 , -25 grade
• sac de expeditie/-30 , -45 grade

• Avantaje: este un material foarte usor, si eficient, cu caracteristici de conpresabilitate excelenta, sacul cu puf se incalzeste instant.
• Dezavantaje: daca devine ud isi pierde capacitatea de termoizolare (exceptie pufurile siliconizate) si dureaza pana se usuca. Se toaca in timp. Nu este recomandat celor care doresc sa-l foloseasca in anotimpuri umede. Puful de calitate este mai scump, decat umpluturile sintetice.

• Avantaje: in conditii umede este un izolant mai bun decat puful. Se usuca rapid, usor de intretinut, au o viata lunga, pret mai mic.
• Dezavantaje: in conditii uscate si temperaturi scazute nu se pot compara cu sacii de dormit din puf.

• Avantaje: datorita formei inguste sunt mai eficiente si mai usoare.
• Dezavantaje: pentru unii oameni este incomod datorita formei inguste.

• Avantaje: pot fi folosite in diferite moduri si sunt spatioase.
• Dezavantaje: nu izoleaza prea eficient, sunt grele si ocupa spatiu mare.

• Cusaturile: Sacurile de dormit de 3 sau 4 anotimpuri sunt cusute cu cusatura calda, ceea ce inseamna ca materialul exterior si interior este cusut independent, existind un spatiu intre ele.
• Fermoarul: Cind dormi (si nu numai), picioarele sunt partea corpului, care se racesc cel mai repede. Din aceste considerente sacurile de dormit cele mai calde fie nu au fermoar, fie au fermuar doar pe partea superioara a sacului. Un alt caz reprezinta sacurile de dormit cuplabile, in cazul acestora unul dintre sacuri are fermuarul pe partea dreapta, iar celalalta are fermuarul pe partea stanga, astfel se pot cupla. Acesta este una dintre cele mai calde modalitati, desi in acest caz gulerul si gluga sacului de dormit partial isi pierd rolul.
• Gluga: Aproximativ 50% din caldura corpului poate fi pierduta pe la cap, iar gluga are menirea sa retina aceasta caldura. Sacurile de dormit cu temperaturi de confort sub 0 grade obligatoriu trebuie sa aiba gluga!
• Gulerul: Acesta este un fel de inel care se gaseste in interiorul sacului cam pe la umar, are un snur cu care poate fi strins, ca sa impiedice ca aerului cald sa iasa din sac. Sacurile de dormit cu temperaturi de confort sub 0 grade obligatoriu trebuie sa fie dotate cu guler!
• Termoaparator la fermoar: Impiedica ca aerul cald sa iasa din sac pe la fermoar.

EMITENT:      GUVERNUL  
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 13 februarie 2003
În temeiul art. 107 alin. (1) din Constituţie şi al art. 33 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998  privind organizarea şi desfãşurarea activitãţii de turism în România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 755/2001 , cu modificãrile ulterioare,

Guvernul României adopta prezenta hotãrâre.

CAP. 1
Organizarea activitãţii de salvare în munti

1
Activitatea de salvare în munti cuprinde patrularea preventivã, asigurarea permanentei la punctele şi refugiile SALVAMONT, cãutarea persoanei dispãrute, acordarea primului ajutor medical în caz de accidentare şi transportarea accidentatului sau a bolnavului la prima unitate sanitarã. Aceasta activitate este desfasurata de salvatori montani.

2
Consiliile judeţene în a cãror raza administrativ-teritorialã se afla trasee montane şi/sau partii de schi organizeazã servicii publice judeţene SALVAMONT care coordoneazã activitatea de prevenire a accidentelor montane şi de salvare în munti a persoanelor accidentate şi a bolnavilor.

3
Serviciul public judeţean SALVAMONT are urmãtoarele atribuţii principale:
a) coordoneazã din punct de vedere administrativ şi organizatoric activitatea de salvare montanã în judeţ;
b) propune omologarea sau desfiinţarea unor trasee montane;
c) coordoneazã şi supravegheazã activitatea de amenajare, întreţinere şi reabilitare a traseelor montane din judeţ;
d) asigura preluarea apelurilor de urgenta privind accidentele montane şi transmiterea acestora la şefii de formatie SALVAMONT sau la înlocuitorii acestora;
e) asigura permanenta la punctele şi refugiile SALVAMONT;
f) verifica îndeplinirea obligaţiilor prevãzute la art. 39;
g) organizeazã activitatea de pregãtire profesionalã a salvatorilor montani în judeţ;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii legate de activitatea de salvare montanã prevãzute de legislaţia în vigoare sau stabilite prin hotãrâre a consiliului judeţean.

4
În localitãţile pe teritoriul cãrora exista trasee turistice montane şi/sau partii de schi consiliile locale pot organiza, în condiţiile legii, servicii publice locale SALVAMONT.

5
Serviciul public local SALVAMONT are urmãtoarele atribuţii principale:
a) coordoneazã din punct de vedere administrativ şi organizatoric activitatea de salvare montanã la nivel local;
b) verifica îndeplinirea obligaţiilor prevãzute la art. 39;
c) angajeazã, conform prevederilor art. 7, formatiile necesare de salvatori montani;
d) asigura participarea salvatorilor montani, angajaţi în condiţiile art. 7 lit. a), la formele de pregãtire profesionalã organizate de Asociaţia Nationala a Salvatorilor Montani din România;
e) colaboreazã cu serviciul public judeţean SALVAMONT;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii în ceea ce priveşte salvarea montanã prevãzute de legislaţia în vigoare sau stabilite prin hotãrâre a consiliului judeţean şi, respectiv, local.

6
În situaţia în care la nivelul localitãţilor pe teritoriul cãrora exista trasee montane şi/sau partii de schi consiliile locale nu organizeazã servicii publice locale SALVAMONT, atribuţiile prevãzute la art. 5 lit. a)-d) se îndeplinesc de serviciul public judeţean SALVAMONT.

7
Serviciul public judeţean sau local SALVAMONT îşi constituie formatiile astfel:
a) prin încheierea de contracte de munca, contracte de colaborare sau contracte de voluntariat cu fiecare salvator montan, în baza legislaţiei în vigoare;
b) prin încheierea de contracte civile de prestãri de servicii cu societãţi civile profesionale de salvatori montani sau cu organizaţii neguvernamentale care au ca scop salvarea montanã şi care pun la dispoziţie intreaga echipa sau echipele necesare activitãţii de salvare montanã

8
Formatia de salvare montanã este alcãtuitã din minimum 6 membri salvatori montani

9
Numãrul formatiilor SALVAMONT este stabilit prin hotãrâre a consiliului judeţean sau local, dupã caz, cu consultarea Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România, în funcţie de caracteristicile zonei montane, de afluenta turistilor, schiorilor şi alpinistilor în zona montanã respectiva.

10
Formatia de salvare montanã are urmãtoarele atribuţii principale:
a) deplasarea de urgenta la locul solicitat, salvarea accidentatului sau a bolnavului, acordarea primului ajutor medical şi transportarea acestuia la locul stabilit, pentru a fi preluat de personalul medical de specialitate;
b) patrularea preventivã în zonele montane cu flux turistic mare, grad de periculozitate ridicat şi în staţiunile turistice montane de practicare intensiva a sporturilor de iarna;
c) orice alte sarcini la care s-a obligat prin clauzele contractului în baza cãruia a fost angajata.

11
(1) Fiecare formatie de salvare montanã este condusã de un şef de formatie ales de membrii acesteia. Şeful formatiei are sarcina de a organiza activitatea de patrulare, de a mobiliza formatia pentru intervenţie în timpul cel mai scurt, de a asigura coordonarea activitãţii de intervenţie şi de a asigura instruirea permanenta a formatiei.
(2) Şeful formatiei de salvare montanã îşi numeşte înlocuitorii care preiau atribuţiile acestuia în cazul indisponibilitatii titularului.

12
Formatia de salvare montanã este dotatã de cãtre consiliul judeţean sau local, dupã caz, cu materiale de intervenţie, salvare şi transport al accidentatului sau al bolnavului, conform baremurilor prevãzute în anexa nr. 1. Baremurile pot fi suplimentate prin decizie a Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România. Conducãtorul formatiei SALVAMONT rãspunde de folosirea şi de pãstrarea acestor materiale.

13
(1) Fiecare membru al formatiei SALVAMONT este dotat cu echipament şi trusa de prim ajutor, conform baremurilor prevãzute la anexa nr. 1.
(2) Pentru acordarea asistenţei medicale de urgenta la locul accidentului, membrii formatiilor SALVAMONT vor efectua o perioada de instruire la nivelul serviciilor de ambulanta judeţene sau al unitãţilor de primire a urgentelor din cadrul spitalelor judeţene.

14
Însemnele, legitimatiile şi culorile distinctive ale echipamentelor membrilor echipelor SALVAMONT sunt unice pe întregul teritoriu al României şi se stabilesc de cãtre Asociaţia Nationala a Salvatorilor Montani din România. Folosirea acestor însemne de cãtre persoane neautorizate constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legislaţiei în vigoare.

15
La acţiunile de patrulare preventivã sau la intervenţiile cu un grad redus de complexitate pot participa ca voluntari şi persoane care nu au calitatea de salvator montan, cu acordul şefului formatiei de salvare montanã, care va tine o evidenta a acestora.

16
(1) Finanţarea serviciilor publice judeţene sau locale SALVAMONT, inclusiv dotarea şi echiparea cabanelor cu aparatura, instrumente şi materiale necesare desfãşurãrii activitãţii, se face din bugetele proprii ale judeţelor sau din bugetele locale, dupã caz.
(2) Nominalizarea cabanelor care trebuie echipate şi dotate se face prin hotãrâre a consiliului judeţean sau local, dupã caz, cu consultarea Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România.

17
(1) Serviciile medicale de urgenta furnizate de formatiile SALVAMONT cu personal medical autorizat se subcontracteaza cu serviciile de ambulanta.
(2) În cazul accidentelor în munti formatiile SALVAMONT apeleazã serviciul de ambulanta care are obligaţia de a prelua de la acesta accidentatii care necesita spitalizare.

18
Membrii formatiilor de salvare montanã, care au încheiat contracte de colaborare şi de voluntariat şi care participa la activitãţile de prevenire a accidentelor, de patrulare preventivã, salvare, pregãtire şi perfecţionare, pot fi scoşi de la locul de munca pe durata desfãşurãrii acestora, prin negociere între consiliile judeţene sau locale, dupã caz, şi unitãţile/instituţiile unde aceste persoane îşi desfãşoarã activitatea. Pentru perioada respectiva membrii echipelor SALVAMONT beneficiazã de salariul mediu pe economie şi de menţinerea calitãţii de persoana incadrata cu contract individual de munca la unitãţile/instituţiile unde aceste persoane îşi desfãşoarã activitatea.

19
(1) Fiecare membru al formatiei SALVAMONT primeşte, pe perioada activitãţii de patrulare, precum şi de salvare în munti constând în cãutarea, acordarea primului ajutor medical şi transportul accidentatului, o indemnizaţie de periculozitate care se stabileşte prin hotãrâre a consiliului judeţean sau local, în raport cu riscurile şi cu condiţiile naturale specifice, precum şi cheltuielile de cazare şi transport.
(2) Pe perioada participãrii la activitãţile prevãzute la alin. (1), precum şi la formele de pregãtire profesionalã a salvatorilor montani, aceştia beneficiazã de o indemnizaţie de hrana echivalenta cu baremul de hrana al sportivilor de performanta.

20
Agenţii economici din turism asigura echipelor SALVAMONT prioritate la utilizarea mijloacelor de transport pe cablu şi a serviciilor de cazare şi alimentaţie pe perioada în care acestea sunt în acţiuni de patrulare preventivã şi de salvare în munti.

21
(1) Serviciile publice SALVAMONT beneficiazã de o frecventa radio de urgenta nationala, care este pusã la dispoziţie în mod gratuit, precum şi de o pereche de frecvente de lucru pe repetor pentru probleme de organizare şi cooperare în munti, care sunt asigurate, de asemenea, gratuit.
(2) Refugiile şi bazele SALVAMONT trebuie sa fie dotate cu staţii de radioemisie fixe.

22
(1) Membrii formatiilor de salvare montanã încheie asigurãri pentru rãspundere civilã profesionalã, de viata sau pentru accidente.
(2) Contravaloarea primelor de asigurare a salvatorilor montani angajaţi în condiţiile art. 7 lit. a) este achitatã de consiliile locale sau de consiliile judeţene, dupã caz.
(3) Contravaloarea primelor de asigurare a salvatorilor montani angajaţi în condiţiile art. 7 lit. b) este achitatã de persoana juridicã angajatoare a acestora.

23
(1) Asociaţia Nationala a Salvatorilor Montani din România are, în domeniul prevenirii accidentelor montane şi organizãrii activitãţii de salvare în munti, urmãtoarele atribuţii:
a) coordoneazã din punct de vedere tehnic activitatea de salvare montanã din intreaga ţara, având dreptul de a emite norme tehnice obligatorii în activitatea de salvare montanã;
b) organizeazã examenul de atestare în profesia de salvator montan;
c) organizeazã formele de pregãtire profesionalã a salvatorilor montani;
d) organizeazã examenele de atestare periodicã a salvatorilor montani;
e) conferã şi ridica dreptul de libera practica în profesia de salvator montan;
f) aplica sancţiuni disciplinare membrilor sãi;
g) organizeazã echipe speciale de salvatori montani;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de statutul sau.
(2) Asociaţia Nationala a Salvatorilor Montani din România este recunoscuta ca asociaţie de utilitate publica.

24
Poate deveni salvator montan orice persoana care îndeplineşte cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) are varsta de cel puţin 18 ani;
b) nu are antecedente penale;
c) are o stare de sãnãtate corespunzãtoare confirmatã prin fişa medicalã;
d) a parcurs formele de pregãtire profesionalã şi a efectuat un stagiu de aspirantura, stabilite de Asociaţia Nationala a Salvatorilor Montani din România;
e) are o conduita demna şi morala;
f) a promovat examenul de atestare în profesie organizat de Asociaţia Nationala a Salvatorilor Montani din România.

25
(1) Salvatorii montani au obligaţia de a participa la intervale stabilite de Asociaţia Nationala a Salvatorilor Montani din România la examene de reconfirmare a dreptului de libera practica în profesia de salvator montan.
(2) Neparticiparea sau nepromovarea examenelor prevãzute la alin. (1) duce la pierderea dreptului de libera practica în profesia de salvator montan.

26
Asociaţia Nationala a Salvatorilor Montani din România stabileşte prin norme proprii şi alte situaţii care determina pierderea dreptului de libera practica în profesia de salvator montan.

CAP. 2
Prevenirea accidentelor montane

SECŢIUNEA 1
Amenajarea, omologarea şi întreţinerea traseelor turistice montane

27
Traseul turistic montan trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) sa prezinte interes şi sa facã legatura între doua sau mai multe obiective;
b) sa fie accesibil atât vara, cat şi iarna, scop în care se vor evita, atât cat este posibil, versantii sau crestele expuse la viscole ori la curenţi puternici de aer. În condiţii speciale de altitudine sau de teren accidentat traseul turistic montan va fi recomandat numai vara;
c) sa evite zonele favorabile producerii avalanselor de zapada, alunecarilor de teren sau caderilor masive de pietre;
d) sa nu necesite construirea prea multor amenajãri - podeţe, balustrade, trepte - şi sa permitã îmbunãtãţirea potecii - lãrgirea ei, acoperirea portiunilor surpate -, fãrã cheltuieli mari;
e) sa nu traverseze zone intinse de grohotisuri sau de mlastini.

28
Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt prevãzute în anexa nr. 2.

29
În funcţie de desfãşurarea pe teren a traseelor turistice montane se folosesc urmãtoarele sisteme de marcaje:
a) marcaje în grup, care au, iniţial, un parcurs comun, dupã care semnele se ramifica succesiv pe diferite trasee;
b) marcaje centrifugale, cu semne care se despart chiar de la pornire pe trasee diferite;
c) marcaje în circuit, care au acelaşi punct de plecare şi de sosire;
d) marcaje cu ax comun, care au un traseu principal, numit şi magistrala, în general traseu de creasta, din care se ramifica sau cãtre care se dirijeaza mai multe trasee secundare;
e) marcaje pentru traseele dus-întors.

30
Pentru marcarea traseelor turistice montane şi pentru asigurarea uniformitatii şi respectãrii inscriptionarii internaţionale se utilizeazã semnele prevãzute în anexa nr. 3.

31
Indicatoarele de trasee turistice montane sunt cele prevãzute în anexa nr. 4.

32
Documentaţiile pentru amenajarea traseelor turistice montane noi şi pentru modificarea traseelor existente se întocmesc de cãtre consiliile judeţene sau locale, dupã caz, şi de Asociaţia Nationala a Salvatorilor Montani din România şi cuprind:
a) date de baza - traseul, unitatea montanã, judeţul sau judeţele în a cãror raza se afla traseul;
b) date privind execuţia şi întreţinerea marcajului şi a traseului;
c) harta traseului la una dintre scarile: 1:50.000, 1:25.000 sau 1:20.000.

33
Omologarea traseelor turistice montane se face de Ministerul Turismului, conform legislaţiei în vigoare, în baza documentaţiilor prevãzute la art. 32 şi la initiativa consiliului judeţean sau local, dupã caz, în a cãrui raza se afla traseul şi a Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România.

34
Condiţiile materiale şi financiare necesare lucrãrilor de amenajare şi întreţinere a traseelor turistice montane se asigura de consiliile judeţene şi/sau locale sub a cãror autoritate funcţioneazã serviciul public SALVAMONT.

35
Pentru întreţinerea traseelor turistice montane sunt obligatorii urmãtoarele lucrãri:
a) periodic se curata, se repara şi se imbunatatesc potecile, taluzurile, sectoarele protejate de balustrade, treptele, cablurile şi lanţurile de sprijin, copertinele şi puntile peste ape şi se inlatura toate obstacolele care bareaza trecerea;
b) în fiecare primavara se completeazã şi se înlocuiesc stâlpii, sagetile, indicatoarele, inscriptionarile şi semnele de marcaj deteriorate, distruse sau descompletate;
c) stâlpii de marcaj din zonele de avalanse se schimba pe teren ferit, iar marcajul se înlocuieşte pe aceste porţiuni cu semne pe sol, acolo unde este posibil.

SECŢIUNEA a 2-a
Mãsuri de prevenire a accidentelor montane

36
Pentru adãpostirea persoanelor aflate în dificultate, surprinse de schimbãri meteorologice bruste în zone montane izolate, departe de cabane, se construiesc, se amenajeaza sau se reamenajeaza refugii.

37
Lucrãrile de amenajare, precum şi de construire a refugiilor, a bazelor SALVAMONT şi a punctelor sanitare SALVAMONT se executa de cãtre consiliile judeţene şi locale în a cãror raza administrativ-teritorialã se afla, sub directa supraveghere a serviciului SALVAMONT.

38
Fondurile necesare pentru amenajarea şi întreţinerea traseelor turistice montane, precum şi pentru construirea refugiilor, a bazelor SALVAMONT şi a punctelor sanitare SALVAMONT se asigura din bugetele proprii ale judeţelor şi din bugetele locale.

39
Persoanele fizice sau juridice care administreazã cabane montane, nominalizate potrivit prevederilor art. 16 alin. (2), au urmãtoarele obligaţii principale:
a) sa doteze cabanele, cu finanţarea potrivit prevederilor art. 16 alin. (1), cu: semnalizatoare luminoase pentru orientarea turistilor în timpul nopţii şi în condiţii meteorologice care prezintã pericol de accidentare; post telefonic fix sau mobil şi statie de emisie-recepţie radio; mijloace de avertizare sonore la cabanele de creasta, care vor fi folosite în mod intermitent pentru orientarea turistilor în timpul unor condiţii meteorologice deosebite, precum şi ca semnal de alarma în caz de accidente, semnal stabilit convenţional între cabanieri, echipele SALVAMONT, unitãţile din apropiere ale Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne şi staţiile meteorologice; materiale, instrumente şi medicamente prevãzute în anexa nr. 1, pentru cabane;
b) sa monteze la cabane panouri cu traseele din zona, diferite pentru sezonul de vara şi pentru cel de iarna, cu marcarea distinctiva a portiunilor periculoase şi a refugiilor care pot fi folosite;
c) sa întocmeascã registrul de trafic al turistilor la cabana;
d) sa afiseze zilnic buletinul meteorologic;
e) sa informeze turistii asupra celor mai convenabile cai de acces, în funcţie de condiţiile meteorologice ale zilei.

40
Persoanele fizice sau juridice care organizeazã acţiuni turistice în munti au urmãtoarele obligaţii principale:
a) sa utilizeze ghizi montani calificaţi, dotati cu mijloace de comunicaţie (telefon mobil, statie radio de comunicaţie) capabile sa asigure legatura cu punctele de alarmare a formatiilor SALVAMONT;
b) sa informeze turistii asupra condiţiilor meteorologice ale zilei;
c) sa recomande turistilor echipamentul necesar pentru parcurgerea traseului turistic montan;
d) sa utilizeze variantele de trasee turistice montane adecvate componentei grupului şi condiţiilor meteorologice.

CAP. 3
Raspunderi şi sancţiuni

41
(1) Constituie contravenţii urmãtoarele fapte:
a) neorganizarea de cãtre consiliile judeţene, care au zone montane în raza administrativ-teritorialã, a serviciilor publice SALVAMONT;
b) neefectuarea de cãtre consiliile judeţene sau consiliile locale, dupã caz, a lucrãrilor de amenajare şi întreţinere a traseelor turistice montane;
c) neasigurarea formatiilor SALVAMONT şi a cabanelor nominalizate cu baremurile minime de materiale, medicamente, instrumente şi dispozitive prevãzute în prezenta hotãrâre;
d) nerespectarea de cãtre agenţii economici şi persoanele fizice a obligaţiilor prevãzute la art. 39 şi 40.
(2) Contravenţiile prevãzute la alin. (1) se sancţioneazã astfel:
a) cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, faptele prevãzute la lit. a) şi b);
b) cu amenda de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei, faptele prevãzute la lit. c) şi d).
(3) Amenzile se aplica şi persoanelor juridice.
(4) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de personalul anume împuternicit al Ministerului Turismului.
(5) Contravenţiilor prevãzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001  privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile ulterioare.

CAP. 4
Dispoziţii finale

42
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

43
Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei asigura, prin direcţiile judeţene de sãnãtate publica, convocarea şi instruirea anuala a cabanierilor nominalizaţi potrivit prevederilor art. 16 alin. (2) şi a ghizilor montani pentru acordarea primului ajutor medical şi folosirea medicamentelor din dotarea cabanelor turistice.

44
(1) Prezenta hotãrâre intra în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe aceeaşi data se abroga Hotãrârea Guvernului nr. 1.269/1996  pentru aprobarea Normelor privind prevenirea accidentelor turistice şi organizarea activitãţii de salvare în munti, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 2 decembrie 1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE

Contrasemneazã:
---------------
Ministrul turismului,
Matei-Agathon Dan

p. Ministrul sãnãtãţii şi familiei,
Radu Deac,
secretar de stat

p. Ministrul muncii şi solidaritãţii sociale,
Razvan Ionut Cirica,
secretar de stat

Bucureşti, 23 ianuarie 2003.
Nr. 77.

ANEXA 1

BAREMURI
de dotare a membrilor echipelor SALVAMONT şi a cabanelor cu instrumentar medical, medicamente, materiale sanitare şi cu materiale pentru intervenţie, salvare şi transport al bolnavilor şi turistilor accidentati în zona montanã

1. Baremul de dotare a fiecãrui membru al formatiei SALVAMONT cu echipament individual şi materiale necesare pentru intervenţie, salvare şi transport al bolnavilor şi turistilor accidentati în zona montanã:
- bocanci tip alpin: a) de iarna; b) de vara;
- costum alpin (pantalon de vara, bluza de vara, pelerina de ploaie, pantalon de iarna, bluza vatuita, sosete de lana, suprapantalon, vesta vatuita, parazapezi, hanorac impermeabil);
- bocanci de schi;
- costum de schi;
- caciulita de schi;
- manusi de protecţie;
- schiuri complete (schiuri, bete de schi, legãturi alpine, legãturi de tura, piei de foca);
- ochelari de protecţie;
- casca de protecţie;
- vesta de siguranta;
- coltari;
- piolet;
- rucsac;
- aparatura de emisie-recepţie radio;
- telefon mobil;
- binoclu;
- trusa medicalã individualã;
- lanterna cu baterii;
- briceag.
2. Baremul de dotare cu instrumentar sanitar de prim ajutor, cu materiale sanitare şi cu medicamente a trusei individuale de prim ajutor medical a fiecãrui membru al formatiei SALVAMONT:
A. Instrumentar medical de prim ajutor:
- pipeta                                      2 buc.
- foarfece drept                              1 buc.
- pensa Kocher                                1 buc.
- pensa Pean dreapta                          1 buc.
- pipa Guedel                                 1 buc.
- atela cervicala
- atele Krammer de diferite marimi,
atele gonflabile sau alte materiale
pentru imobilizari de fracturi, seturi        4 buc.
- "batista salvatorului" sau alte
dispozitive ajutatoare pentru
respiratia gura la gura                       1 buc.
- cutie din metal - 20/12 cm                  1 buc.
- coliere                                     2 buc.
B. Materiale sanitare:
- apa oxigenata                             200 gr
- alcool sanitar                            200 gr
- alcool iodat 5%                           200 gr
- comprese sterile, cutii                     2 buc.
- fesi 5/8                                    4 buc.
- fesi 10/10                                  4 buc.
- vata medicinala                           200 gr
- garou                                       1 m
- role de leucoplast                          1 buc.
- pansament cu rivanol                        2 pachete
- pansament individual                        2 buc.
- tifon                                       1 m
- manusi
- manusi chirurgicale
- folie izolanta, tip Sirius, pentru
protejarea accidentatului                     1 buc.
- soluţii perfuzabile
C. Medicamente:
- algocalmin tablete                         20 buc.
- aspirina tablete                           20 buc.
- bioxiteracor spray                          1 flacon
- colir oftalmologic antiseptic               1 flacon
- nor spray                                   1 flacon
- paracetamol tablete                        20 buc.
- unguent cu antibiotice                      1 tub
- scobutil                                   20 tablete
- codeinfosfat                               10 tablete
- decongestionant nazal                       1 flacon
- loperamid                                  10 tablete
- metoclopramid                              10 tablete
- cãrbune medicinal                          10 tablete
- proculin picaturi                           1 flacon
- saprosan pulvis                             1 flacon
- musetel (plicuri)                           1 punga
- nitroglicerina                              1 flacon
- trombina uscata                             1 flacon
3. Baremul minim de dotare a echipei SALVAMONT cu echipament şi materiale pentru intervenţie, salvare şi transport al bolnavilor şi turistilor accidentati în zona montanã:
- akija (targa pentru transport iarna)        2 buc.
- targa cu roti                               2 buc.
- targi speciale                              2 buc.
- dispozitive de transport în abrupt          2 buc.
- troliu                                      1 buc.
- sonde avalanse                             10 buc.
- corzi alpine diferite                       4 buc. x 80 m
- carabiniere                                40 buc.
- cordeline diferite                          4 buc. x 50 m
- aparatura de iluminat                       2 buc.
- aparatura pentru avertizare                 1 buc.
- aparatura de cãutare în avalansa            1 buc.
- saci de dormit                              6 buc.
- saltele izopren                             6 buc.
- corturi                                     2 buc.
- surse de încãlzire (primusuri)              2 buc.
- caini de cãutare                            1
- mijloace de transport auto specifice
(scutere de zapada, ambulanta,
masina de teren), optional                    1 buc.
- ciocane alpinism                            2 buc.
- pitoane diferite                           40 buc.
În funcţie de complexitatea zonei de activitate, la aceasta dotare generalã se adauga şi alte materiale specifice, conform normelor emise de Asociaţia Nationala a Salvatorilor Montani din România.
4. Baremul de dotare a cabanelor cu instrumentar medical de prim ajutor, cu materiale sanitare şi cu medicamentele care se acorda gratuit accidentatilor sau bolnavilor:
A. Instrumentar medical de prim ajutor:
- pipeta                                      1 buc.
- foarfece drept                              1 buc.
- pensa Kocher                                1 buc.
- pensa Pean dreapta                          1 buc.
- pipa Guedel                                 1 buc.
- atele Krammer de diferite marimi,
atele gonflabile sau alte materiale
pentru imobilizari fracturi, seturi           4 buc.
- "batista salvatorului" sau alte
dispozitive ajutatoare pentru
respiratia gura la gura                       1 buc.
- cutie din metal - 20/12 cm                  1 buc.
- coliere                                     2 buc.
B. Materiale sanitare:
- apa oxigenata                             200 gr
- alcool sanitar                            200 gr
- alcool iodat 5%                           200 gr
- comprese sterile, cutii                     2 buc.
- fesi 5/8                                    4 buc.
- fesi 10/10                                  4 buc.
- vata medicinala                           200 gr
- garou                                       1 m
- role de leucoplast                          1 buc.
- pansament cu rivanol                        2 pachete
- pansament individual                        2 buc.
- tifon                                       1 m
C. Medicamente:
- algocalmin fiole                            5 buc.
- algocalmin tablete                         20 buc.
- aspirina tablete                           20 buc.
- bioxiteracor spray                          1 flacon
- colir oftalmologic antiseptic               2 flacoane
- nor spray                                   1 flacon
- tetraciclina unguent                        1 tub
- unguent cu antibiotice                      1 tub
- saprosan pulvis                             1 flacon
- musetel (plicuri)                           1 punga
- nitroglicerina                              1 flacon
- dicarbocalm                                 1 cutie
- antinevralgice                             20 tablete
- talazol                                     1 flacon
- clorocalcin                                 1 flacon
- bixtonim                                    2 flacoane
- piramidon                                  30 tablete
- emetiral tablete                            1 flacon
- revulsin                                    1 tub
- ramnolax                                    2 flacoane
- cãrbune medicinal                           1 cutie
- paracetamol                                20 tablete
- codeina fosfatica                           1 flacon
- scobutil                                    1 flacon
- ulcerotrat                                 20 tablete
- loperamid                                  20 tablete
- furazolidon                                 2 flacoane
- romergan                                   10 tablete
- diazepam                                   10 tablete
- laxative comprimate                        10 tablete
- hiposerpil                                 10 comprimate
- miofilin                                   10 tablete
- milfidipin                                 10 tablete
- propanolol                                 10 tablete
- ampicilina                                 40 capsule
- biseptol                                   20 tablete
- metoclopramid                               4 fiole
- papaverina                                  4 fiole
- scobutil compus                             4 fiole
- fortral                                     2 fiole
- atropina                                    2 fiole
- dogoxin                                     2 fiole
- furosemid                                   2 fiole
- adrenalina                                  3 fiole
- efedrina 5%                                 3 fiole
- cofeina                                     4 fiole
- miofilin                                    4 fiole
- calciu bromat                               2 fiole
- xilina 2%                                   6 fiole
- hemisuc de H                               10 fiole
- diazepam                                    2 fiole
- hidrocortizon acetat                        4 fiole
- glucoza 33%                                 4 fiole
- adrenostazin                                4 fiole
- venostat                                    4 fiole
- ser antiviperin                             2 fiole
- anatoxina tetanica                          4 fiole
- talc                                       10 plicuri.
5. Baremul de dotare a cabanei cu materiale pentru intervenţie, salvare şi transport al bolnavilor şi turistilor accidentati în zona montanã:
- corzi alpine 80 m                           2 buc.
- sonde avalansa                             10 buc.
- akija (targa pentru transport iarna)        1 buc.
- targa alpina pentru vara                    2 buc.
- carabiniere                                10 buc.
- ciocan alpin                                1 buc.
- lanterne                                    4 buc.
- pitoane diferite                           20 buc.
- cordeline - 50 m                            2 buc.
- rucsac                                      1 buc.

ANEXA 2

CRITERIILE
de clasificare a traseelor turistice montane

Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt: timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate şi nivelul de echipare a turistilor.
a) Timpul de mers se înscrie în fişa tehnica şi pe indicatoare, exprimat în ore, fracţiuni de ora şi, mai rar, în minute şi se va calcula astfel:
- pe teren plat şi pe pante mici, 4 km/h;
- în urcus, pe poteca amenajatã, 350 m diferenţa de nivel/h;
- în urcus, pe poteca neamenajata, 250 m diferenţa de nivel/h;
- în coborare, pe poteca amenajatã, 450 m diferenţa de nivel/h;
- în coborare, pe poteca neamenajata, 400 m diferenţa de nivel/h.
La o ora de mers se adauga 10 minute necesare odihnei. Distanta în kilometri se utilizeazã în calcul numai pe traseele cu peste 80% de mers pe plat şi cu maximum 20% de mers pe panta cu inclinare de maximum 10 grade.
Pentru calcularea distantelor şi timpilor de mers se efectueazã mãsurãtori pe teren şi pe harta.
b) Sezonalitatea este criteriul pe baza cãruia traseele turistice montane se împart în: trasee de primavara şi de toamna, trasee de vara şi trasee de iarna.
c) Gradul de dificultate este criteriul pe baza cãruia traseele turistice montane se împart în:
- trasee cu grad mic de dificultate, cu urmãtoarele caracteristici: durata traseului - 3-6 ore; diferenţa de nivel - 300-700 m; efort fizic moderat, care nu necesita pregãtire fizica specialã;
- trasee cu grad mediu de dificultate, cu urmãtoarele caracteristici: durata traseului - 4-8 ore; diferenţa de nivel - 500-1.000 m; efort fizic susţinut numai pe unele etape ale traseului, care necesita o condiţie fizica şi orientare bune;
- trasee cu grad mare de dificultate, cu urmãtoarele caracteristici: durata traseului - 5-9 ore; diferenţa de nivel - 800-1.500 m; efort fizic continuu şi intens, care necesita o foarte buna condiţie fizica şi antrenament înainte de abordarea traseului.
d) Nivelul de echipare solicitat drumetilor este criteriul pe baza cãruia traseele turistice montane se împart în:
- trasee care nu necesita echipament special pentru parcurgerea lui; acest tip de traseu se desfãşoarã pe poteci amenajate, drumuri forestiere şi nu prezintã porţiuni accidentate;
- trasee care necesita echipament de drumetie de complexitate medie; acest tip de traseu se desfãşoarã pe poteci cu porţiuni accidentate, grohotisuri, pante alunecoase cu grad de inclinare mediu;
- trasee care necesita echipament de drumetie special şi complex; acest tip de trasee se desfãşoarã pe poteci accidentate, puţin conturate şi/sau pe porţiuni fãrã poteca, cu pante abrupte care necesita uneori ajutorul mainilor pentru ascensiune.

ANEXA 3

SEMNELE
utilizate pentru marcarea traseelor turistice montane şi condiţiile de detaliu tehnic pe care acestea trebuie sa le îndeplineascã pentru asigurarea uniformitatii şi respectãrii inscriptionarii internaţionale

Pentru marcarea traseelor turistice montane se utilizeazã urmãtoarele semne:
a) banda verticala - pe fond alb - pentru marcarea traseelor principale, numite şi magistrale, care sunt, de regula, trasee de creasta;
b) crucea cu brate egale - pe fond alb - pentru marcarea traseelor de legatura;
c) triunghiul echilateral - pe fond alb - şi punctul într-un cerc - pe fond alb - pentru marcarea traseelor secundare;
d) punctul cu cercuri duble de culoare alba şi roşie pentru traseele dus-întors.
Culorile pentru semnele de marcaj sunt: roşu, galben şi albastru, obligatoriu pe fond alb.
Pentru asigurarea uniformitatii şi respectãrii inscriptionarii internaţionale semnele de marcaj vor îndeplini urmãtoarele condiţii de detaliu tehnic:
a) se vor încadra într-un patrulater imaginar cu laturile de 16-20 cm;
b) benzile de culoare vor avea o latime de 6 cm, iar cele de culoare alba, de 5 cm (5 + 6 + 5 = 16 cm);
c) triunghiul cu miezul de culoare va avea laturile de 10 cm, iar banda de culoare alba, de 3 cm (3 + 10 + 3 = 16 cm);
d) punctul de culoare va avea diametrul de 10 cm, iar banda de culoare alba, o latime de 3 cm (3 + 10 + 3 = 16 cm);
e) crucea de culoare va avea cele doua benzi perpendiculare de 3 cm, iar banda de culoare alba, de 5 cm (5 + 6 + 5 = 16 cm);
f) semnele de marcaj se vor aplica în ambele sensuri de circulaţie, la distanţe astfel apreciate încât sa fie uşor vizibile de la un semn la altul, perpendiculare pe direcţii de mers şi la înãlţimea de 1,5-2 m fata de sol;
g) în golurile alpine şi în poienile foarte mari semnele de marcaj se vor face pe stâlpi confectionati din ţevi metalice; stâlpii vor fi vopsiti mai întâi cu grund de protecţie, apoi cu vopsea de culoare alba şi neagra, în dungi alternative de 30 cm latime, vor fi prevãzuţi la partea inferioarã cu gheare pentru fixarea în fundaţii de ciment şi apoi, în pãmânt şi la partea superioarã, cu o paleta pentru semnele de marcaj;
h) pentru protecţia arborilor semnele de marcaj se vor aplica direct pe copaci, prin vopsire, fiind interzisã fixarea în cuie a altor indicatoare;
i) în zonele stancoase, greu accesibile, semnele de marcaj se vor aplica pe palete metalice scurte sau pe lespezi plate din piatra, implantate în grãmezi de pietre, cimentate, cu o înãlţime de 0,4-0,6 m;
j) în zonele în care traseul turistic montan este bine trasat şi nu are ramificatii nu se va face exces de semne, dar se vor marca în mod deosebit intrãrile în padure (din drumuri, poieni, goluri alpine, vai) prin unul sau mai multe semne uşor vizibile;
k) pe un traseu comun, marcat cu semne diferite, vor fi aplicate toate semnele, în grup, unul sub altul, şi nu alternativ, la distanţe mari unul de altul; în zonele stancoase semnele de marcaj se vor grupa orizontal;
l) în punctele de inflexiune a direcţiei de mers a potecii se vor aplica sageti bicolore (culoarea alba + culoarea marcajului), care vor indica unghiul directional; sageata va avea o lungime de 40-50 cm, o latime totalã de 8-10 cm şi unghiul directional de 15 grade, 30 grade, 45 grade, 60 grade, 75 grade, 90 grade, 105 grade şi de 120 grade;
m) în zone deosebit de circulate şi expuse fenomenului de ceata marcajul care va indica apropierea refugiului alpin sau a cabanei va fi dublat de un sistem de atentionare acustic sau vizual, acţionat electric sau mecanic; în cazul cabanelor funcţionarea acestui sistem va fi în responsabilitatea cabanierului;
n) la executarea tuturor marcajelor se vor folosi vopsele reflectorizante şi rezistente la ger, caldura, soare, umezeala şi agenţii poluanti corosivi;
o) se va evita marcarea drumurilor publice şi a drumurilor forestiere altfel decât prin tablite indicatoare, la capetele acestora; în cazul în care un traseu turistic montan se interfereaza cu un drum public, traseul va fi marcat astfel încât sa fie bine relevate intrãrile şi ieşirile din drumul public.

ANEXA 4

INDICATOARELE
de trasee turistice montane şi standardizarea acestora

Indicatoarele de trasee turistice montane sunt:
a) indicatoarele de direcţie sunt: indicatoare de direcţie simple, care au o lungime de 68 cm şi o latime de 28 cm, şi indicatoare de direcţie duble, care au o lungime de 78 cm şi o latime de 28 cm;
b) indicatoarele de traseu sunt cu dimensiuni variabile (32 cm/45 cm, 40 cm/56 cm, 50 cm/70 cm şi 63 cm/87 cm), în funcţie de volumul de informaţii pe care îl conţin, şi sunt amplasate pe verticala sau pe orizontala, pe un picior sau pe doua picioare;
c) indicatoarele de documentare sunt cele care vor conţine informaţii despre traseele turistice montane marcate şi principalele puncte de interes turistic din zona pe care o prezintã.
Pe indicatoarele de la intrãrile şi ieşirile de pe traseu vor fi trecute şi dificultãţile drumetiei astfel:
● pericol de avalansa;
● cornisa pe traseu;
● dificultãţi alpine (pasaje, saritori);
● condiţii meteo care pot influenta substanţial parcursul;
● orientare dificila;
● panta mare şi alunecoasa;
d) tablele toponimice sunt indicatoare pentru lacuri, râuri, monumente ale naturii, varfuri de munte, sei importante, pentru alte obiective culturale şi de interes turistic. Tablele toponimice vor fi realizate din plãci fibrolemnoase impermeabilizate sau din fibre de sticla, rezistente la intemperii, de dimensiunile 32 cm/45 cm, în culori diferite pentru fiecare element prezentat, astfel:
- tablele toponimice inscriptionate cu litere de culoare alba pe fond de culoare albastra sunt pentru lacuri şi râuri;
- tablele toponimice inscriptionate cu litere de culoare neagra pe fond de culoare galbena sunt pentru monumente ale naturii;
- tablele toponimice inscriptionate cu litere de culoare neagra pe fond de culoare alba sunt pentru alte obiective de interes turistic.
Pentru standardizarea indicatoarelor de trasee turistice montane realizarea şi implantarea lor se vor face cu respectarea urmãtoarelor condiţii:
- stâlpii de marcaj pentru indicatoare vor avea dimensiunile de 2,20 m - 2,40 m înãlţime şi de 0,10 m - 0,12 m grosime; stâlpii se vor ingropa în fundaţii solide, la o adancime de 0,50 m - 0,70 m;
- paletele cu semnul de marcaj se vor orienta perpendicular pe direcţia de mers, iar sagetile, pe direcţia axului traseului;
- sagetile indicatoare de direcţie vor mentiona obligatoriu obiectivul cel mai apropiat, timpul de mers pana la acesta şi semnul de marcaj;
- tablele indicatoare, care se vor instala în punctele de convergenta (raspantie) a mai multe trasee turistice montane, vor cuprinde obligatoriu urmãtoarele informaţii inscriptionate unele sub altele: semnele de marcaj, direcţiile de mers şi timpul, unele indicaţii speciale (Drum periculos; Atentie, cad pietre.)
Locurile de începere a traseelor turistice montane, precum şi intersectiile traseelor marcate vor avea amplasate obligatoriu, în ambele sensuri, indicatoare confectionate din plãci fibrolemnoase impermeabilizate sau din fibra de sticla.